Ringrazio Geo Vasile, critico italianista e traduttore, per la traduzione di due mie poesie in romeno: "Ho bevuto la tua clorofilla" e "L’universo è quando sorridi e si crea una faglia nel terreno due vulcani esplodono le banche chiudono", questa seconda poesia nota per aver un titolo particolarmente breve. Entrambi i testi sono presenti nel libro 56 POESIE D'AMORE
Ho bevuto la tua clorofilla
Ho bevuto la tua clorofilla
di fata silvestre
ho sentito il tuo collo crescere
sulle mie labbra
la lingua nel solco
chissà dove eran finite
le tue scarpe di vernice
mentre la città taceva
chissà dove si trovava
l’autobus numero 61
chissà le redazioni
dei giornali chissà
mentre tu ti muovevi
su di me e i tuoi
capelli i tuoi
capelli facevano
mentre emettevo
resina i tuoi capelli
facevano la fotosintesi
Ți-am băut clorofila
di fata silvestre
ho sentito il tuo collo crescere
sulle mie labbra
la lingua nel solco
chissà dove eran finite
le tue scarpe di vernice
mentre la città taceva
chissà dove si trovava
l’autobus numero 61
chissà le redazioni
dei giornali chissà
mentre tu ti muovevi
su di me e i tuoi
capelli i tuoi
capelli facevano
mentre emettevo
resina i tuoi capelli
facevano la fotosintesi
Ți-am băut clorofila
Ți-am băut clorofila
de zână păduratică
ți-am simțit colul crescând
pe buzele mele
limba în clisură
cine știe unde dispăruseră
pantofii tăi de vopsea
în vreme ce orașul amuțea
cine știe unde se găsea
autobuzul numărul 61
cine știe unde redacțiile
ziarelor cine știe
în vreme ce tu te mișcai
deasupra mea și ale tale
plete ale tale
plete făceau
în timp ce juisam
rășină pletele tale
făceau fotosinteză
L’universo è quando sorridi e si crea una
faglia nel terreno due vulcani esplodono le
banche chiudono
de zână păduratică
ți-am simțit colul crescând
pe buzele mele
limba în clisură
cine știe unde dispăruseră
pantofii tăi de vopsea
în vreme ce orașul amuțea
cine știe unde se găsea
autobuzul numărul 61
cine știe unde redacțiile
ziarelor cine știe
în vreme ce tu te mișcai
deasupra mea și ale tale
plete ale tale
plete făceau
în timp ce juisam
rășină pletele tale
făceau fotosinteză
L’universo è quando sorridi e si crea una
faglia nel terreno due vulcani esplodono le
banche chiudono
Ti mostrerei il mondo delle mie pupille
tutti gli sbadigli delle formiche a Milano
poi le grandi folle nelle piazze e i particolari
lasciati andare gli oggetti nelle mani le mani
le espressioni dei passanti il cielo la città
e poi la rissa in galleria dei futuristi Savini
e poi quando mi fermo in un punto geodetico
e ti guardo e l’universo è quella cosa che
sta tutta quanta nella tua borsa
nelle tue mani che mi toccano
l’universo è quando sorridi
e si crea una faglia nel terreno
due vulcani esplodono le banche chiudono
i giornali urlano al terrorismo, polizia ovunque
i comunicati si susseguono dicono poco e male
le tv si parlano addosso e
l’allerta su di te è massima
Universul e atunci când surâzi și se crapă-n
pământ o falie doi vulcani explodează
băncile-nchid
tutti gli sbadigli delle formiche a Milano
poi le grandi folle nelle piazze e i particolari
lasciati andare gli oggetti nelle mani le mani
le espressioni dei passanti il cielo la città
e poi la rissa in galleria dei futuristi Savini
e poi quando mi fermo in un punto geodetico
e ti guardo e l’universo è quella cosa che
sta tutta quanta nella tua borsa
nelle tue mani che mi toccano
l’universo è quando sorridi
e si crea una faglia nel terreno
due vulcani esplodono le banche chiudono
i giornali urlano al terrorismo, polizia ovunque
i comunicati si susseguono dicono poco e male
le tv si parlano addosso e
l’allerta su di te è massima
Universul e atunci când surâzi și se crapă-n
pământ o falie doi vulcani explodează
băncile-nchid
Ți-aș arăta lumea pupilelor mele
toate furnicile căscând din Milano
apoi marile mulțimi din piețe și particularitățile
lăsate de izbeliște obiectele din mâini mâinile
expresiile trecătorilor cerul și orașul
și apoi încăierarea din galeria futuriștilor Savini
și-apoi când mă opresc într-un punct geodetic
și te privesc și universul e acel lucru care
se află în întregime în geanta ta
în mâinile tale ce mă ating
universul e atunci când surâzi
și se crapă-n pământ o falie
doi vulcani explodează băncile închid
ziarele urlă: atentat terorist, poliția e peste tot
comunicatele vin în cascadă, spun puțin și rău
televiziunile vorbesc una peste alta și
alerta despre tine atinge codul roșu
toate furnicile căscând din Milano
apoi marile mulțimi din piețe și particularitățile
lăsate de izbeliște obiectele din mâini mâinile
expresiile trecătorilor cerul și orașul
și apoi încăierarea din galeria futuriștilor Savini
și-apoi când mă opresc într-un punct geodetic
și te privesc și universul e acel lucru care
se află în întregime în geanta ta
în mâinile tale ce mă ating
universul e atunci când surâzi
și se crapă-n pământ o falie
doi vulcani explodează băncile închid
ziarele urlă: atentat terorist, poliția e peste tot
comunicatele vin în cascadă, spun puțin și rău
televiziunile vorbesc una peste alta și
alerta despre tine atinge codul roșu
Poesie di Max Ponte, traduzione in romeno di Geo Vasile
In copertina una foto della biblioteca della Facoltà di Lettere di Bucarest
